Un an mai tarziu ...

13:41:00 Ramona Dragomir 0 Comments

Salutari dragii mei! Sunt Ramona Dragomir si acum un an am inceput acest blog. Desi am intentionat sa fie un proiect mai mult personal, faima m-a furat complet :-))) Glumesc!!! Pur si simplu a evoluat in ceea ce vedeti acum. Am fost vocea "Snooker, my love", pusa sub pseudonimul "Snooker Loopy", si chiar daca de acum inainte voi scrie sub adevarata mea identintate :-P, ma declar pe vecie un veritabil Snooker Loopy.


A fost un an absolut nebun, cu dead-line-uri ce mi-au testat limitele si cu foarte multa munca, cu multe satisfactii si cu cuceriri de taramuri necunoscute. A fost un an pe care l-as repeta oricand, un an in care m-am maturizat, un an pe care vi-l dedic voua, celor care m-ati sustinut. :-)
La aniversarea unui anisor parca nici nu-mi vine a crede ca am reusit sa ma tin de acest proiect; pentru necunoscatori, de obicei ma plictisesc undeva pe la mijlocul drumului si abandonez cursa. Dar acum a fost altceva. Snooker-ul este altceva!


Am spus-o de multe ori, insa orice meci este o lectie de viata: poti sa inscrii toate bilele corect, poti sa realizezi mai multe break-uri de 100 de puncte si in final ... sa pierzi. La popul opus, poti la fel de bine sa pornesti cu stangul, sa fi condus, iar pe ultima suta de metrii sa iti revii pentru ati lua revansa si a incheia victorios. Poate ca asta m-a si atras la acest sport si m-a facut sa il iubesc.


O mica parte din kit-ul meu de snooker
Se spune ca in momente de acest fel, ar trebui sa ne gandim la ceea ce am invatat pe durata anului ce tocmai s-a incheiat. Sa facem socotelile, cu alte cuvinte! Ei bine, eu n-as putea decat sa va spun ca da, am invatat multe si da, am crescut odata cu acest blog!

Am invatat ca visele trebuies hranite, ca pasiunea nu are limite, ca atunci cand esti talentat si ambitios, intr-un final vei invinge, ca desi campul de bataie este urat si crud, dincolo de el te asteapta intotdeauna un curcubeu. Asa este snooker-ul si asa a fost si primul an de viata al "Snooker, my love".


Iar cum, cu permisiunea dvs., as vrea sa incep lista multumirilor cu o persoana, pe care desi nu am cunoscut-o personal pana acum, imi este tare draga. Este vorba despre prima mea sustinatoare, primul meu fan (ca sa zic asa), Mihaela S (Micky). Daca citesti aceste randuri, sa stii ca iti multumesc pentru enorma ta rabdare, pentru faptul ca de multe ori ai trecut peste greselile mele de exprimare si de dactilografiere, pentru ca mereu mi-ai sustinut "cauza" si pentru ... pentru ca esti tu. A insemnat enorm sa am sustinerea unei persoane care vede totul din afara, atunci cand de existenta acestui blog nu stiau nici macar cei mai buni prieteni. Multumesc din suflet! :-)


Gasca din Marea Britanie este mare, dar o sa incep cu unicul SnookerBacker, prima persoana care mi-a oferit sprijin si suport, desi nu ma cunoastea si veneam dintr-o tara pe care multi ar fi tentati sa o priveasca crucis. A crezut in proiectul meu, m-a sustinut si a fost mereu alaturi de mine, chiar daca nu intodeauna, in mod direct. Blog-ul pe care il detine, este sarea si piperul blogosferei snookeristice mondiale, iar stilu-i incisiv si amuzant face sa ii adori scriitura.


Cana de cafea ... deja goala
Dave Hendon, una dintre inspiratiile mele, dar si fostul jurnalist BBC Mark Ashenden, au fost cei care mi-au dezvaluit "cum se fac lucrurile" in snooker. 

Nu am sa uit niciodata cum acum doi ani urmaream tweet-urile lui Mark si ma minunam de cum poate sa cuprinda atat de multe infomatii in doar 140 de caractere. Habar nu aveam ca la distanta de un an o sa facem schimb de informatii despre UK Championship sau Campionatul Mondial. 

Dave, pentru cei care nu stiu, este editor asistent la revista SnookerScene din Marea Britanie, revista de capatai a acestui sport cu tacul. Ii multumesc pentru cuvintele frumoase pe care le-a avut la adresa mea si pentru mentionarea blog-ului meu intr-unul dintre articolele sale. Privilegiata pana la urechi, ma simt! :-)


Tuturor celor de pe FaceBook, ca Alyssa Taylor (trimisul meu special la Crucible), dar si urmaritorilor mei de pe Twitter, abonatilor la newsletter, celor care citesc frecvent acest blog sau celor care au aterizat din greseala aici - va multumesc din suflet! Dincolo de banalitatea unui discurs de multumire, se ascunde eterna si veridica mea recunostinta.

Nu pot sa nu le multumesc tuturor celor care mi-au acordat interviuri in decursul ultimului an, in primul rand Anitei Rizzuti, cea care s-a incumetat sa merga cu mine la drum pe cand aveam doar doua luni, dar si marelui arbitru Eirian Williams, lui Hannah si Mark Jones, David Grace, Carmelita Yumito din Brazilia, Sarah si Paul Mount de la SWSA, sau lui Jason Fracis de la Snooker Legends. Increderea primita de la ei a reprezentat unul dintre motivele evolutiei acestui blog.

Sper ca intor-o buna zi sa va poti scrie despre snooker chiar din tara-i muma :-)) din paginile unui ziar de renume, insa pana atunci "Snooker, my love" va continua sa aduca in Romania cele mai noi stiri despre snooker, despre jucatori si despre tot ce inseamna pasiunea in sport.

Sper sa va am alaturi si pentru urmatorul an! :-)

0 comments: