Mirosind...snooker-ul
Oricat de mult m-ar bucura snookerul televizat, nimic nu se compara cu cel vazut pe viu. Emotia de a te afla acolo, langa jucatori, langa masa de snooker, langa arbitrii, langa spectatorii care pocnesc din degete in semn de apreciere pentru o lovitura reusita, nu are grad de comparatie.
E just ca nu am avut pana acum posibilitatea de a-i vedea pe mai marii snooker-ului pe viu, insa am vazut "lastarele" internationale la Campionatul European de Snooker,tinut la Bucuresti si gazduit de Rin Grand Hotel intre 27 mai si 5 iunie 2010. Si ce experienta minunata a fost!
Imi aduc aminte ca nu stiam programul asa ca am nimerit intr-o sambata (mai precis pe data de 29 mai) exact la sfarsitul unei sesiuni de snooker. Stateam atat de aproape de masa de snooker incat o puteam si mirosii. Si ca orice pasionat, pot afirma cu mana pe inima ca miroase incantator de bine :))) Stiu ca abia ma puteam concentra la meci, intrucat nu puteam sa cred ca pentru prima oara in viata, sunt atat de aproape de o masa de snooker. Si mi se parea atat de mare si de inalta! Iar bilele aratau atat de frumos in bataia luminii! Cred ca nici Columb nu a fost atat de entuziasmat pe cand descoperise America! :))
Am revenit a doua zi pentru o portie zdravana de snooker si am stat ceva timp. Nu ma intrebati cat, pentru ca n-am contabilizat, iar daca senzatia, deja suparatoare, de foame nu si-ar fi facut aparitia, probabil as fi imbatranit acolo in sala :)) A fost miraculos!Ma simteam ca un copil de 3 ani caruia ii se da o jucarie mult visata si caruia nu-i vine a crede ca in sfarsit din frumoasa vitrina a ajuns si in mana lui. Asa ma simteam si eu.
Marea finala a avut loc pe 5 iunie, intre belgianul Luca Brecel si olandezul Roy Stolk. Ce finala! Dupa cum stiti, Luca l-a invins pe Roy cu 7-4, devenind astfel cel mai tanar campion EVER (copchilu` n-are decat 15 anishori :)) ). A fost o finala frumoasa, insa dupa aceasta surpiza campionatului - marele Jimmy White - avea sa tina o serie de jocuri demonstrative cu compatriotii mei. Bugetul pe luna respectiva nu mi-a permis sa-mi cumpar bilet la marele eveniment (ceea ce m-a facut sa ma zgarii pe ochi...dar noi sa fim sanatosi :)) ), insa am avut onoarea de a-l vedea pe Jimmy la festivitatea de premiere.
De fapt, prima "intrevedere" face-to-face a avut loc cand eu eram sa dau peste Jimmy, pe holurile hotelului. Asta da experienta unica! Fireste, nu am fost in stare sa leg un simplu " Hello!" Neaaah, de ce as fi fost?! Am stat muta de uimire, cu un creier in shut-down complet si cu un gol imens in stomac. Din fericire, se pare ca eram doar in faza de stand-by, astfel ca am putut sa ma regrupez (aka sa ma aud de pe jos) repede si sa trec mai departe. Ingrozitor de penibil! De cate ori te poti intalni cu Jimmy White? Si tu stai si nu zici nimic! Horror! Dar in fine...faptul e consumat...mult prea consumat!
Insa tragand linie, exprienta de la Campionatul European de Snooker a fost unica si mi-a deschis apetituul pentru vizionari LIVE! :D Trebuie sa recunosc ca baietii de la Federatia Romana de Snooker au organizat frumos intregul eveniment (de altfel am inteles ca si d-ul James Leacy, presedintele Asociatiei Europene de Biliard si Snooker a fost placut impresionat de realizarea romanasilor mei).
Ador faptul ca snookerul prinde si in Romania si castiga teren pe zi ce trece. E un lucru minunat! In plus, asta ii da ocazia piticului meu de pe creier sa mai "miroasa" snooker pe viu, nu? :))
0 comments:
Post a Comment